Anii regelui

Ca de obicei reusim din nou sa ne inflamam si sa ne pierdem in dezbateri sterile si contraproducrive.Urmaream pe blogul lui CTP, din ziarul Gandul postarea acestuia referitoare la discursul fostului suveran intitulata "Regatul pentru un măgar" precum si replicile conationalilor nostrii, asta ca tot aveam ceva cu ei inca de acum ceva vreme.CTP-ul face ce face de cand se stie, da cu pareri in populatie si asteapta cuminte sa vada reactiile pentru a putea apoi sa-si stabileasca sau sa-si contureze noua directie sau sa o nuanteze, zugraveasca etc pe cea veche, reusind sa provoce mici tsunami-uri pe bloguri sau la "comment"-uri...Sa incepem cu inceputl...Replica, intr-adevar este "un cal...dau regatul meu pentru un cal" si ea era faimosul strigăt de ajutor al regelui Richard al III-lea (1483-1485) pe câmpul de luptă de la Bosworth (1485), incondeiat pentru posteritate de Shakespeare in piesa omonima. Totusi, figura de stil, cu magarul, provine daca-mi aduc bine aminte de la o reprezentatie ce avea loc in Bucuresti, in perioada interbelica, a piesei mentionate si in care cap de afis era George Vraca. La cererea intempestiva, ca o ultima sansa a lui Richard de a intoarce cumva soarta bataliei ce pana la urma i-a adus sfarsitul, "un cal..dau regatul meu pentru un cal..." un istet din sala i-a replicat "Da un magar nu-i bun ?". Reactia marelui actor a fost pe masura, dand dovada de o mare stapanire de sine si de o spontaneitate a actului artistic iesita din comun acesta i-a raspuns.. "Ba da...poftim pe scena !!!" Despre monarhie sau republica ce sa spun...monarhia, in viziunea mea, poate fi definita de dictonul "cine-o are sa si-o creasca..cine nu...", nu. Da, a facut regele 90 de ani, este o varsta venerabila ce ar fi trebuit omagiata, cu moderatie insa . Dinpotriva, exacerbarea imaginii si a valorii regelui, conferirea acestora de valente mitice, biblice sau intergalactice, intr-un timp atat de scurt si atat de brutal, dupa 20 de ani de cvasiuitare denota nu atat revenirea romanilor sau a clasei politice ( a opozitiei mai ales- vezi cabotinul Andon, autorul unui editorial "Fir-ai al naibii, Majestate!", satanicul Nastase, machiavelicul Iliescu, cu al sau celebru "Bai Majestate.." sau perversul Tariceanu) la sentimente mai calde, oarecum mai responsabile ( vezi Doamne este istorie curata aici - ghiciti ce justificare au gasit anumiti cercetasi ai evenimentelor despre abandonarea armatei romane, cca 130.000 in Rusia - cica nu i-a dus Regele acolo) fata de Casa Regala a Romaniei in general si fata de Mihai I in special, ci mai degraba o suspect de grabnica mezalianta impotriva a tot ceea ce Puterea (incluzandu-l aici si pe Traian Basescu) sustine sau promoveaza. Altfel cum s-ar explica ata denumirile, numele, titlurile pe care uni dintre cei care posteaza si le iau, gen "Hai la vot sa i-o dam la Base'-n bot" cu atat mai mult cu cat acesta nu va mai candida cat si postarile in sine, pline de trivialitate, de obscenitati, din care refuleaza frustrari nemarturisite? Furia oarba, resentimentele, impotenta mentala, subiectivismul, intoleranta nu au facut nicicand bine spiritului uman dar au fost cu adevarat distructive, demolatoare pentru comunitati, pentru natiuni. Spunem aproape cu orice ocazie ca suntem un popor crestin, ca suntem poporul cu adevarat placut lui Dumnezeu, ca noul Ierusalim va fi pe meleagurile romanesti ...spunem doar, dar nu gandim asa..si mai ales nu simtim. Crestinismul inseamna cuget curat si inima plina de iubire..si in special de iubirea pentru aproape...Democratia presupune preluarea acestor percepte, atenuate cumva si spune sa nu-i faci celui de langa tine ceva ce tie nu ti-ar place...si mai spune sa participi la viata cetatii, sa pui osul la treaba, sa nu astepti la mila statului, sa nu te plangi intr-una ca nu ai dar sa nu faci nimic pentru a iesi din acest cerc vicios, sa ai constiinta ta si a faptelor tale...Sa fi OM pana la urma...Cat o fi de greu ???